attentĭo
ōnis, f.
I.
attentiveness, attention, application.
A.
With animi: reliqua sunt in curā, attentione animi, cogitatione, vigilantiā, etc., Cic. de Or. 2, 35, 150.—
B.
Absol.: docilem sine dubio et haec ipsa praestat attentio, Quint. 4, 1, 34: cum (servos) tantā cruciāsti attentione, Vulg. Sap. 12, 20.