membrānŭla
ae, f.
I.
a little skin or membrane.
I.
Lit.: membranula, quae sub cute calvariam cingit, Cels. 8, 4: oculi, id. 7, 7, 13. —
II.
Transf.
A.
A parchment: iisque imperes, ut sumant membranulam, Cic. Att. 4, 4, b, 1.—
B.
Plur., an instrument or document written on parchment: quae membranulis meā manu scriptis continebuntur, Dig. 32, 102 prooem.