cūrĭo

ōnis, m.

curia

I. The priest of a curia, Varr. L. L. 5, § 83; 6, § 46 Müll.: maximus, Liv. 27, 8, 1; cf. Paul. ex Fest. p. 126, 17 Müll.—
II. Post-Aug., a crier, herald, = praeco, Mart. lib. 2 praef.; Treb. Gall. 12.
Lewis & Short
A Latin Dictionary, 1879
An open-access project